Smerit sau şmecher?

De ce trebuie să fim mai buni doar de Paşte? Ca să fii mai bun ai nevoie de o zi specială, cum ar fi Învierea? Între aceste sărbători revenim la cum suntem de fapt pe interior? Asta mă întristează. De ce? Pentru că 99% dau dovada de ipocrizie. Ce nesimţire poate fi mai mare decât să te sune cineva pe care l-ai auzit ultima dată la Paştele trecut, şi asta pentru că a avut nevoie de tine. De ce te sună? Să îţi ureze „Paşte Fericit” sau să se plângă de ceva şi să îţi ceară ajutorul… că doar toţi sunt mai buni acum, nu? Şi nu poţi refuza în Săptămâna Mare… Ba mai primeşti şi mesaje copiate de pe Internet… Că doar nu crezi că o să-şi consume ei neuronii pentru tine… De ce se întamplă asta doar de Paşte? Între aceste două sărbători pline de semnificaţii speciale suntem morţi cumva? Mă rog… Cert este că, după ce trec sărbătorile, nimeni nu te mai caută şi fiecare revine la ceea ce sunt în restul anului: nişte falşi, mincinoşi, artificiali, vicleni, prefăcuţi, făţarnici, ipocriţi, „ass-kisser-i”, vipere care abia aşteaptă ocazia să te lovească pe la spate. Aşa devin majoritatea cunoscuţilor tăi după ce au trecut sărbătorile. Şi asta pentru că aşa li se pare lor firesc să se comporte şi în interiorul lor sunt plini de egoism, răutate şi nepăsare. Dacă între timp mai crapă vreunul (de ciudă sau din alte motive!) o să primeşti cu un telefon sau mesaj mai puţin sărbătorile următoare. Nu pierzi nimic. Asta se repetă şi pe reţelele de socializare. Persoane care îţi sunt prietene, dar nu ai schimbat o vorbă cu ei, iţi trimit acum pe wall diferite mesaje şi buchetele de flori ori coşuleţe cu diferite produse pe care le consumi de Paşte, alături de tradaţionala urare „Paşte Fericit”. Probabil că li se pare un efort imens să fie mai buni câteva zile pe an… Priveşte în jurul tău zilele acestea. Suntem în Săptămâna Patimilor şi, brusc, toată lumea e mai bună, mai blândă, dau dovada de smerenie, toţi sunt extrem de iertători şi emană numai dragoste în jurul lor… de îţi vine rău nu alta. Ce o fi în mintea lor? Cred că dacă fac o faptă bună acum de Paşte, chiar dacă o fac doar de faţadă, vor fi mântuiţi? Păi, în restul anului, ar fi în stare să te lovească şi cu maşina daca ţi s-a făcut rău şi ai căzut în mijlocul drumului. Ba te mai iau şi la înjurături că le blochezi drumul… sau poate te trezeşti cu vreo două şuturi prin zonele intime… Oricum dacă fac o faptă bună, ea nu vine din convingere, ci din tradiţie şi speră să primească ceva înapoi de la Dumnezeu. Ar trebui să fim mai buni tot timpul anului şi să devină un stil de viaţă. Realitatea este alta: este ruşinos să nu fii mai bun de Paşte, dar în restul anului eşti şmecher, indiferent la nevoile altuia. Atunci e ruşinos să nu fii şmecher, tupeist şi să nu faci rău altora. De ce în preajma sărbătorilor trebuie să ne prefacem că avem un comportament plin de omenie, iar în restul anului avem un alt comportament? Cei aflati in nevoie se bucura ca primesc si ei ceva de Paste, dar pana la Craciun nu la ajunge. Asa ca ii injuram pe strada, suntem ignoranti, indiferenti si incepem sa ii vedem abia la sarbatorile urmatoare. Poate gresesc eu, dar o intrebare nu imi da pace: Isus isi aduce aminte de noi doar de Paste? Ne iarta doar de Paste Ne rugam la Dumnezeu doar de Paste? In rest este nepasator, indiferent fata de noi si fata de rugile noastre? Asta nu cred, si imi da de gandit. Poate ar trebui sa ne dea tuturor de gandit.

 

Related posts