Bărbat …..de clasa 0

Karina Bechir

           Păşesc timid pe poarta şcolii şi parcă-mi vine să mă ascund în spatele mamei “după fusta ei” cum spune bunica! Ştiu, sunt “băiat mare” şi trebuie să nu uit vorbele tatei spuse fugitiv în pragul uşii “fii bărbat, de astăzi eşti în clasa 0”!
Şi da, stimată doamnă învăţătoare, eu sunt un “bărbat”, dar….de 6 ani, mic, blod cu ochi albaştri, cu ghiozdanul ăsta mare, galben cu Spider-Man, ce aș da orice doar să nu-mi mai fie teamă! Renunț la jocul pe tabletă, la plimbarea în parc cu bicicleta, prefer să dorm singur în camera mea și să merg la logoped, dar să scap de această teamă de ,,clasa 0,,.
Recunosc, sunt un mare fricos şi-mi este teamă! Imi este ruşine, dar ce să fac? Nu te cunosc şi aşa m-a învăţat mama “să nu vorbeşti cu oamenii străini”! şi după tot ce aud despre doamnele învăţătoare, care scot flăcări pe gură si bat la micuţii elevi ca la covoare – eu ce să fac?
Recunosc, îmi este teamă de şcoala asta mare cu holuri lungi şi o mulţime de uşi. Ştiiiiu…. trebuie să ciocănesc când intru într-o încăpere – dar oare ce se ascunde dincolo? Îmi este teamă de banca unde nici nu ajung la măsuţa de scris şi dacă vreau să cobor de pe scăunel, trebuie să fac un “salt mortal”! Da, îmi este teamă de tot!

Oare o să mă ajuţi, stimata doamnă învăţătoare să ajung şi eu “BĂRBAT…. de clasă 0”?

 

Acum vă întreb pe voi, dragi bărbați, ajunși tătici…..ați trecut de CLASA 0?

 

Related posts