Cuvântul „greu” nu există în vocabularul ei de florist. Ei îi place să spună „interesant”. Și mai consideră a fi interesant fiecare buchet, aranjament sau eveniment în care ee mă implic. Buzoianca Rodica Busuioc s-a mutat recent în casă nouă și nu își dorește altceva decât să realizez opere florale din ce în ce mai interesate, care să aducă zâmbete și fericire pe chipul clienților săi. Ce artă folosește ca să le afle toate ideile cu care ei îi calcă pragul atelierului floral și cum se pregătește pentru sezonul comenzilor de toamnă, aflăm chiar acum, în exclusivitate pentru săptămânalul nostru.
Silvia BUNICĂ: De când a început pasiunea pentru flori şi cum a fost primul aranjament sau buchet făcut cu ideile tale, din ce era compus?
Rodica BUSIOC: În primul rând vă mulţumesc pentru sprijin şi aprecieri! Este foarte important pentru mine să fiu iubită acasă, la Buzău! Revenind la întrebare, pasiunea mea pentru flori a existat dintotdeauna. În timpul liceului visam să am floraria mea, însă mi-am direcţionat viaţă profesională către domeniul juridic până la un moment dat, când am simţit că trebuie să mă dedic florilor. Drumul meu spre îndeplinirea visului din liceu așadar a început la … Timişoara. Aşa cum se spune: “Nimic nu este întâmplător/ Toate la timpul lor”. Aranjamente florale am realizat în orice locaţie (acasă la rude,la prieteni, în vacanţe etc). Mă „agăţăm” din orice floare, însă momentul culminant a avut loc la nunta mea, când am fost nevoită să-mi refac buchetul de mireasă pentru momentul „aruncării buchetului”. Acesta era realizat la o florărie din Buzău pe burete “microfon” din Hortensie în luna iulie, iar din diverse motive, nu a rezistat. A fost foarte simplu, fără să mă panichez, am luat câţiva trandafiti de pe „masa de rezervă ” şi crenguţe din grădina restaurantului, apoi am realizat 
buchetul în Biroul Managerului (care mă privea amuzat). După câteva zile de la nuntă, m-am interesat unde pot face cel mai rapid curs de decorator floral şi tehnică florală în realizarea evenimentelor.
S.B.: De când eşti în casă nouă, cum te descurci cu clientela, ce îţi cer doamnele şi domnii când păşesc la tine în atelier?
R.B.: Îmi place întrebarea dvs. întrucât chiar mă simt ca acasă şi păşesc zilnic cu mare drag. Clienţii mei sunt atât vechi, cât şi noi. Se spune că este oarecare calitate să-ţi poţi păstra clienţii şi doresc să-i „cuceresc” pe cât mai mulţi! Toţi ştim cât contează atitudinea în absolut orice profesie. Mă bazez pe acest aspect, dar şi pe experienţă oficială ca florist de aproximativ 7 ani. Cred că este un dar de la Dumnezeu ce mă ajută să simt ce au nevoie imediat ce calcă pragul Atelierului. Eu mai cred că este esenţial să aflăm detalii întotdeauna despre persoana ce va primi buchetul/aranjamentul (vârstă) şi împrejurarea în care va fi oferit.
S.B.: Cum le explici care-i diferenţa între o creaţie de-a ta şi orice alt buchet de flori banal, cerut în grabă şi cât mai ieftin?
R.B.: Diferenţa n-o pot explica în cuvinte ci, în imagini și îi invit spre vizionare la aranjamentele expuse în Atelier sau cele din portofoliul meu. Astfel găsim cea mai bună soluţie pentru clienţii Atelierului.
S.B.: Care a fost cel mai mare aranjament creat până acum, din ce l-ai creat?
R.B.: Cel mai mare aranjament realizat până acum conţinea 200 de trandafiri roşii într-un buchet lucrat pe spirală. Însă putem vorbi şi despre aranjamentele florale în cadrul Restaurantelor, cât şi despre lucrări mari realizate ca designer floral în cadrul unui Atelier renumit (la nivel naţional) cu sediul în. Bucureşti, unde am fost angajată o perioadă.
S.B.: Care sunt solicitările predominante, acum, în acest sezon şi ce mai foloseşti pe lângă flori, ca accesorii?
R.B.: Acum, toamnă fiind, culorile solicitate sunt cele pastelate. Coşurile şi cutiile pictate manual dau un aer romantic fiecărui aranjament floral. Aranjamentele ce conţin frunze de stejar sunt de nerefuzat. De cele mai multe ori coșurile conţin chiar tărtăcuţe, crengi de salcie olandeză, lavandă, spice colorare, crenguţe de măceşe şi crenguţe de cătină, plus alte devorațiuni de sezon folosite în artă florală.
S.B.: Şi pe final aşa, de ce este nevoie că să iubeşti florile, că să creezi buchete, aranjamente că să stranesti fericire şi zâmbete? Ce mai pui tu, magic…
R.B.: Eu nu sunt magician! Ooo,nu,nici gând! Eu iubesc oamenii,iar florile sunt cele care mă ajută să dovedesc acest lucru ,oferind şi ele dragoste prin parfumul lor,imaginea lor , dar nu în ultimul rând, fundalul şi „ramă ” tabloului… Totul se realizează cu har,experienţă ,încredere şi răbdare !
